noul blog, noul drum

noul meu blog este cel de mai jos:

http://dreamsunlimited-ramona.blogspot.com

va astept cu drag acolo!

nu-i nimic...

S-au terminat povestile de iubire neimplinita...si daca a ajuns cineva aici din intamplare si s-a regasit in cuvintele mele il imbratisez, e un invingator.

Important este ca am iubit. Important este ca am fost curajosi, ca am pus totul pe tava, am incercat cat am putut, am pus totul in joc, toti sacii intr-o singura caruta... :)

Restul nu mai conteaza...totul vine si trece, iubirile raman.
Nu mai pot sa scriu aici pentru ca am atins nivelul maxim admis de dezamagiri si pentru ca nu imi mai place tristetea. De maine va fi altfel. Si blogul unde voi fugi cu soare in piept in loc de ploaie va aparea si aici scris...

Las in urma lacatele care au atarnat atat de greu...

sa dam sau sa nu dam sfaturi... ?

Imi cunosc inima mai bine decat oricine si totusi nu pot sa ma abtin sa cer sfaturi.

Astept tot timpul ca cineva sa-mi dea o solutie salvatoare la problema mea, cineva care stie mai bine decat mine. De multe ori am primit sfaturi bune dar le-am cerut prea tarziu. De putine ori am fost inteleasa, de si mai putine ori apreciata...

Eu...daca as avea sa dau un sfat cuiva i-as spune sa se uite in inima cu atentie si sa vada ce este acolo.
O inima nelinistita nu vede bine, cu siguranta, dar cineva care da un sfat din afara cu atat mai putin.
Si as mai da un al doilea sfat: spune, scrie, fa orice cat timp nu e prea tarziu!
Prea tarziu sa te mai vada, prea tarziu sa mai inteleaga, prea tarziu sa mai fie loc in inima lui...

Atat!...

lost in translation

Lost in translation este un film pe care il intelegi in prisma a ceea ce ai trait...e unul din acele filme pe care de cate ori il vezi de atatea ori gasesti alte si alte intelesuri.

Din pacate e una din acele povesti in care intalnesti persoana potrivita intr-un moment nepotrivit. Totul insa este perfect, intr-un moment perfect, irepetabil.
O iesire din peisaj a doua persoane din doua relatii absolut diferite, intr-un loc si moment absolut rupte de normal...

Cu totii am avut macar un singur moment din acesta, cand am stiut ca atunci cand ne rupem din bratele lui sau ale ei este ultima oara. Si ca am avut un moment...so perfect, so ours!

Charlotte: I just don't know what I'm supposed to be.
Bob: You'll figure that out. The more you know who you are, and what you want, the less you let things upset you.

Charlotte: Let's never come here again because it would never be as much fun.

a venit primavara

iubeste, viseaza, crede !

diferenta intre ieri si azi...intre azi si maine...

daca ni s-ar oferi sansa sa 'editam' o zi din viata noastra? sa stergem ce am gresit si sa facem ce trebuia in locul acelui lucru, oare am face? cred ca am gresi de atatea ori pana in momentul in care am intelege lectia si am face ce trebuie.

ce ne tine in loc sa fim fericiti in fiecare secunda si de ce oare nu putem aplica toate legile scrise in teoriile si cartile motivationale.
oare aici, acum si la noi nu este posibil? vedem si auzim aceleasi lucruri si totusi le percepem diferit.
am citit undeva ca nu conteaza ceea ce facem pentru noi, va muri odata cu noi, conteaza ce oferim...

azi am iubit mai mult decat ieri, si am pierdut mai mult decat maine...m-am temut mai mult decat ieri si mai putin decat maine...sau mai mult? nu, cu maine nu pot sa compar nimic...pot compara azi cu ieri. :)
azi am castigat un prieten si poate am pierdut un altul, am inteles mai multe...am visat mai mult...am pierdut sau am castigat un vis...am iertat si am inteles mai mult...

de unde stim daca azi e mai bine decat maine...poate daca am sti am aprecia altfel oamenii pe langa care trecem, am pune toate intrebarile la care ne e frica sa primim raspunsuri...am recunoaste unde am gresit si ne-am cere scuze...nu stim.

poate ca ar trebui sa ne invatam odata lectiile, poate ca ar trebui sa spunem tot ce simtim cu orice risc.

"buna dimineata! ce zi frumoasa e azi, nu?
ce bine ca sunt aici, ce bine ca sunt cu tine..."

secretul este sa lasam in urma orice regret, teama...remuscare, vis neimplinit...sa luam de mana visul mic, pricajit care a ramas cu noi si sa-l crestem...mare, frumos, adevarat...