nu cred ca am iubit complet pana acum...
am alergat mereu dupa iubire crezand ca am intalnit-o...am incercat sa fiu cu EL mereu, dar am reusit doar atat cat m-a lasat...
a lipsit mereu ceva in relatiile mele si de asta spun ca nu au fost iubiri complete. dar au fost iubiri...
cred ca iubirea apare cand EL si EA se intalnesc in momentul in care trebuie sa se intalneasca... si nu conteaza cuvintele pe care si le spun, conteaza ceea ce fac si ce spun ochii lor...eu cred ca sufletele pereche se intalnesc. si au curaj sa mearga "all the way" . si nu conteaza cine a locuit in acea inima pana atunci sau cat de sfasiata a ramas inima lor sau cat de adanci sunt ranile...pentru ca vor fi doar EL si EA si restul va dispare...viata lor va incepe acolo si atunci si va fi doar un zbor lin...cel putin asa este in povestea mea.
nu stiu ce as face si cum cand as iubi. nu iubesc pe nimeni acum. deci nu stiu.
dar stiu, cred, simt ca ar fi ceva genul:
"There ain't no mountain high enough
Ain't no valley low enough
Ain't no river wide enough
To keep me from getting to you"
si daca ar veni...daca l-as intalni...nu l-as mai lasa sa plece.
vorbești aici despre suflete pereche... despre iubirea aia unică în viață dar eu cred că ne putem hrăni și din mai multe iubiri, fie ele și dureroase.
RăspundețiȘtergeresunt mai multe de spus aici...ai putea iubi si fara sa traiesti experiente neplacute si iubiri neimplinite...si fara ca cineva sa iti murdareasca inima...daca ai avea norocul sa il intalnesti pe acel EL de la inceput...de cate tristeti ne-ar scuti...
RăspundețiȘtergeresi atunci traim mari tristeti, mari dezamagiri...si invatam din ele, dar nu pot sa spun ca m-au hranit, dompotriva, au lasat rani...
eu o sa am grija de inima lui cand o sa vina...daca o sa vina...