Je t'aime

oare de ce...

sunt ascutite acele neiubirii si ale singuratatii...
rand pe rand barbatii din viata mea au ales sa nu fie cu mine...rand pe rand mi-am pus visele intr-o cutiuta si am inchis-o bine...si am uitat sa imi mai pun dorinte in stele pentru ca am crezut ca inima mea a strigat suficient de tare si de mult dupa iubire...incat sa o auda cineva...
si ma gandesc ca toata acele vise traite pe jumatate au fost asa pentru ca ei nu au avut curajul sa incerce macar...scuzele sunt de multe ori prea banale sau nici macar nu exista pentru ca multi aleg tacerea...
cat de usor ar fi fost sa fiu cu cineva, sa fiu a cuiva... dar cat de greu, pentru ca eu nu pot fi a oricui...
si cat de trist e sa vezi cum acest timp se grabeste atat de mult catre...nicaieri...ca plictisiti de ceea ce vad in jur oamenii nu mai cred in iubire, ca iubirea nu inseamna decat ceva trecator, ca are mai mult implicatii dureroase...
ca povestile de iubire nu sunt decat o fantezie si ca trebuie sa fii copil sa crezi in asa ceva...

poate ca dorinta mea calatoreste mai incet sau poate e prea mult intuneric facut de alti...dar intr-o buna zi ii voi spune "je t'aime" si el nu va fugi nicaieri...