punct si...de la capat

vreau sa rescriu povestea.
povestea cu el si ea.

incepe asa:
A fost odata ca niciodata o fata care visa la iubire. Printii din viata ei fusesera toti niste egoisti care nu au iubit-o cu adevarat (dupa cum se si vede, fata noastra ramanand singura...)
Nu mai ramasese decat un singur lucru de facut. Sa doarma un somn lung pana ce adevaratul print va veni sa o trezeasca cu un sarut.
Zis si facut...trecura zile, saptamani, trecu un an...timp in care nimic nu se intampla...singurele fiinte care au avut succes au fost zanele padurii care i-au deschis usor pleoapele soptindu-i: "Printul tau a pierdut drumul catre tine. Ajuta-l."

I have my eyes wide open.

back to...me

am trecut prin toate etapele...

mi-am indreptat parul ondulat, pierzand timp, efort...
mi-am cumparat haine frumoase, dar nu am avut cu cine sa ies pentru a le purta...
am iesit cu gasca de prieteni a unui amic pentru a scapa de linistea insuportabila a singuratatii mele, dar am dat doar de zgomot...
am pierdut ore in sir la munca pentru a aduce perfectiune si echilibru macar intr-un domeniu si mi-am dezechilibrat linistea interioara...

am facut toate astea si mi-a luat ani buni sa inteleg ca...parul meu este frumos si ondulat, ca oamenii care te doresc in viata lor iti spun asta si fac in asa fel incat sa fii parte din viata lor, ca odata pierduta linistea interioara se duce tot...

si ma gandesc ca cel mai important lucru este sa pot sa ma bucur de ceea ce sunt...
si sa redevin ce am fost...sa reinvat "the basics of me"...si ar fi totul mai simplu. just doing what makes me happy.

m-am pierdut in cautarea a ceva ce nu trebuia sa fie al meu...I've lost my way to you...
dar acum stiu ca ceea ce se intampla este cu un motiv...si abia astept sa fii in bratele mele...

http://www.youtube.com/watch?v=JS_ZJj79-9M

Celine Dion - Have you ever been inloved

Mariah Carey - All I've ever wanted

autumn colors

am promis ca nu voi mai scrie lucruri triste sau deprimante si incerc sa fac asta.

va previn ca nu stiu cat de mult ma voi tine de promisiune pentru ca nu depinde de mine. da, nu depinde de mine sa fiu fericita. am incercat, credeti-ma ca am incercat si...nu iese. am nevoie de el in viata mea, am tare nevoie de EL...nici sa zambesc nu mai stiu si oamenii care reusesc sa ma faca sa zambesc sau sa rad sunt intr-adevar oameni la care tin si sunt sinceri...

deci...no more sad stories for now. just me. o sa fac toamna de aici si din inima mea sa fie mai frumoasa, si o sa astern frunzele astea frumos colorate de toamna ca un covor catre inima mea...unde va veni el...intr-una din zile...de toamna sau de iarna...sau cine stie cand...

"If you can't wake up in the morning
'Cause your bed lies vacant at night
If you're lost, hurt, tired or lonely
Can't control it try as you might
May you find that love that won't leave you
May you find it by the end of the day
You WON'T be lost, hurt, tired or lonely
Something beautiful will come your way"

(Robbie Williams - Something beautiful)

http://www.youtube.com/watch?v=zlwWKG23eNA&feature=related

modern fairytale ( daca nu va plac povestile nu cititi ! )

intr-o lume in care femeile iau fraiele relatiei pentru ca apoi sa se planga ca barbatii lor nu mai sunt ce au fost odata. in care ii vad pe barbati ca sunt doar accesorii dragute de iesit in lume, in care ele sunt cele care iau deciziile si fac primul pas intr-o relatie, dau ultimatumuri...nu pot sa nu ma abtin sa rescriu coordonatele povestii..

de ce spun toate fetele:
"o, sa ai grija ce ii spui, sa ai grija ce faci" traducere ...e prea sensibil, se va sparge...
sau ei spun: "nu ma pot implica inca, doar ce am fost ranit" (o relatie anterioara)...

iesim din razboiul iubirilor trecute si ne punem armurile pentru a nu mai fi raniti...nelasand insa nici sa apara ocazia sa fim sagetati de iubire...
si daca indraznim cat de putin sa speram, sa ne indragostim...nu facem decat jumatate de pas pentru ca asteptam sa decida soarta...(sau asteptam sa faca ea ceva) sau nici macar nu indraznim sa speram...pentru ca nu mai vedem bine din cauza prafului lasat in urma acelei femei/acelui barbat care a fost ultima/ultimul. si oricum inima noastra este prea amortita de durere sau de prea multa iubire linistita...

ceea ce ma duce la urmatoarele intrebari: este cumva Fat Frumos cel care asteapta in turn sa fie salvat? si-a construit el mecanisme de aparare impotriva Balauritelor? si daca da, stie sa le deosebeasca pe Balaurite de printese? sau se apara de oricine?

P.S. linkul cu finalul singurului basm pe care il stiu in care printul asteapta in castel si ea vine sa il salveze...
http://www.youtube.com/watch?v=EWE1cKWqmCM&feature=related

P.P.S. "You never let me in..."

N.A. Orice asemanare a personajelor din poveste cu personaje reale este pur si simplu intamplatoare.